Manifest

Standard

O foarte mare problemă cu care societatea românească se confruntă de ceva vreme este aşa-numitul „plecat din ţară”. Dacă inainte de ‘89 trebuia să te ascunzi într-un rezervor de camion pentru a ajunge în vest, acum eşti înconjurat de firme de transport, alături de încurajările părinţilor, prietenilor, profesorilor şi preşedintelui. Pe lângă cei 25% dintre români deja plecaţi, jumătate din elevii de liceu contemporani au ca prim obiectiv emigrarea. Unde pe drum ne-am pierdut perseverenţa? Mii de oameni se înghesuie să fugă-n ţări străine (a căror popor nu îi vrea acolo) unde să le pice mura-n gură şi eventual să şi primească laude. Faţă de părinţii noştri ,
avem mult mai multe posibilităţi în a ne specializa şi angaja. De ce ne desfiinţăm din prima ţara, mai mult din auzite? O ducem mai bine decât multe alte ţări, dar dacă asta înseamnă că trebuie să ne asumăm eşecurile personale, nu se mai pune, nu? O ţară nu este alcătuită din politicieni si forme de relief, ci din poporul său. Occidentalii s-au ridicat prin ei înşişi, cum au mai făcut şi românii de câteva ori de-a lungul timpului. (Alo! Toate popoarele au cocalari, politicieni corupţi, boschetari, profesori nepricepuţi, funcţionari publici sictiriţi, medici dezinteresaţi şi alte cele). Pentru a îmbunătăţi lucrurile e nevoie de doar o mână de oameni pricepuţi şi determinaţi, o populaţie nu poate progresa brusc.
De ce scârba asta? Unde s-a mai pomenit aşa un antipatriotism? Ne plângem de popor şi de societate ca şi cum noi nu am face parte din ele. Alături de respectul pentru părinţi, bătrâni şi profesori trebuie să stea şi respectul faţă de patrie şi cultura naţională. Poate că nu are un sens în sine, dar grupurile de oameni unite pe principii semi-aleatorii o duc mai bine decât cele dezbinate.
Cea mai bună comparaţie ar fi cea cu o clasă de elevi: unită pentru realizări mari (fie că prin „realizare mare” înţelegem un proiect ştiinţific, artistic, un chiul în grup sau protestul împotriva unui profesor nedrept) va obţine mai multe decât
ar putea un singur individ, fără să fie nevoie de o potrivire excepţională a colegilor între ei. Desigur, există şi excepţii, ca de la orice regulă, în care emigrarea să fie indicată. Totuşi, hai să nu ne mai considerăm toţi aşa excepţionali, pentru că nu suntem.
Dar profesorii noştri? Un profesor trebuie să fie un model de cetăţean pentru elevi. Ar trebui să fie de neconceput ca un profesor să încurajeze emigrarea, aşa cum e de neconceput să încurajeze ura faţă de părinţi. Din păcate, profesorii de liceu încurajează elevul să fugă. Cum sună asta? Cum se poate ca tinerilor să li se spună de către presupusul cetăţean model, om şcolit şi cu experienţă, că nu are speranţă şi trebuie să plece?
În urma procesului de emigrare la care este supus poporul român, statisticile spun că nu vor rămâne decât bătrâni care nu vor avea altceva de făcut decât să aştepte pensia şi să mănânce pe banii statuli că deh, au muncit o viaţă întreagă.
Intenţia articolului nu este de a pune elevul pe gânduri, căci impactul lui psihologic nu est atât de mare, la asta fiind adăugată şi superficialitatea cu care presupunem că va fi citit si perceput. Cu alte cuvinte mesajul este mai mult adresat dragilor noştri profesori care ajută la procesul de donare a geniilor româneşti şi care ajută dezvoltarea econimica a tuturor ţărilor dar numai a româniei nu.
Aşadar dragilor, puneţi mâna şi învăţaţi ceva istorie a patriei, că vă faceţi de ruşine neamul şi crezul sau, care nu spunea decât să-îţi iubeşti pământul.
Maria Pop Cristescu şi Ştefan Dănilă (XII G)

Un răspuns »

  1. Curajos articol! Bravo! Contra curentului…
    Și mai am un argument: mi se pare un elementar semn de sănătate mintală să nu ai o atitudine copleșitor negativă față de locul de care aparții; e un lucru de bun simț să crezi că locurile natale și ființele de acolo sunt cel puțin normale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s